
Vazduhul se deschide in umbra unei raze
Si-ascult usor ecoul lasat in urma mea,
Ma striga usor pe nume un glas ce il lasasem
In tristul meu trecut, in suflet, undeva.
Pe chipul meu se-asterne surasul ce dezmiarda,
Si-n ochi am incantare, si roze, si scantei;
Iar trupul meu il chema, in ochi sa i se piarda
Faptura care-aprinde vapaile din ei.
Cu glasul meu cuprind cararile inalte,
Si vie mi-e tacerea ce-o simt in ai sai pasi,
In care rasaritul se-alinta usor din noapte
Si luna se cufunda in tristul ei salas.
Miresme de cires ma poarta in visare,
Si vie mi-e faptura ce-o am naintea mea;
In brate ma cuprinde, ma-nalta catre soare
Si-ntreaga eternitate iubire vom jura.
Prin dulcele april iubirea-ti voi canta,
Iar versul meu te poarta, plutind, prin viata mea.
(Amyra of the desert)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu